depozit - orice sold creditor, inclusiv dobânda datorată, rezultat din fonduri aflate într-un cont sau din situaţii tranzitorii derivând din operaţiuni bancare curente şi pe care instituţia de credit trebuie să îl ramburseze, potrivit condiţiilor legale şi contractuale aplicabile, precum şi orice obligaţie a instituţiei de credit evidenţiată printr-un titlu de creanţă emis de aceasta, cu excepţia obligaţiunilor prevăzute la alin. (6) al art. 159 din Regulamentul nr. 15/2004 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de administrare a investiţiilor, a organismelor de plasament colectiv şi a depozitarilor, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 67/2004, cu modificările ulterioare;

depozit garantat - orice depozit aflat în evidenţa instituţiei de credit, care nu se încadrează în categoriile prevăzute în anexa la legea de funcţionare a Fondului (Lista depozitelor negarantate) şi aferent căruia Fondul asigură plata compensaţiei;

depozit indisponibil - depozit datorat şi exigibil care nu a fost plătit potrivit condiţiilor legale şi contractuale aplicabile de către o instituţie de credit aflată în oricare din următoarele situaţii:
(i) Banca Naţională a României a constatat că instituţia de credit în cauză nu este capabilă, din motive legate direct de situaţia sa financiară, să plătească depozitul şi nu are perspective imediate de a putea să o facă;
(ii) a fost pronunţată o hotărâre judecătorească de deschidere a procedurii falimentului  instituţiei de credit, înainte ca Banca Naţională a României să constate situaţia prevăzută la pct. (i);

compensaţie - suma pe care Fondul o plăteşte fiecărui deponent garantat pentru depozitele indisponibile, în limita plafonului de garantare şi în condiţiile prevăzute de legea de funcţionare a Fondului;

deponent garantat - titularul depozitului garantat sau, după caz, persoana îndreptăţită la sume din respectivul depozit;

plafon de garantare - nivelul maxim al garantării per deponent garantat şi per instituţie de credit, stabilit conform legii;

contribuţie - suma nerambursabilă datorată Fondului de către instituţiile de credit participante la Fond, conform prevederilor legii de funcţionare a Fondului;

instituţie de credit - entitate a cărei activitate constă în atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public şi în acordarea de credite în cont propriu; pentru scopul legii Fondului, în cazul unei reţele cooperatiste de credit este considerată instituţie de credit casa centrală;

instituţiile de credit autorizate de Banca Naţională a României - instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit din state terţe.

sucursale din România ale instituţiilor de credit din alte state membre ale Uniunii Europene - instituţii de credit cu sediul în alte state membre, care operează în România. Depozitele plasate la acestea sunt garantate în condiţiile prevăzute de legislaţia aplicabilă din statul membru de origine.